SFÂNTA TAINĂ A SPOVEDANIEI

     Sfânta Taină a Spovedaniei sau mărturisirea este lucrarea prin care credinciosul primește iertarea păcatelor săvârșite după botez și se împacă cu Dumnezeu și cu Biserica. Numită și „al doilea botez”, această Taină curățește sufletul de păcatele personale, refăcând legătura spirituală cu comunitatea eclezială.

     Taina Pocăinței cuprinde patru momente principale:

          - căința pentru păcatele săvârșite;

          - mărturisirea lor în fața duhovnicului;

          - canonul de pocăință (epitimia);

          - dezlegarea sau iertarea păcatelor, dăruită de Dumnezeu prin preot.

     Primele trei etape implică lucrarea omului, iar dezlegarea reprezintă lucrarea Sfântului Duh. În primele secole (III–VI), mărturisirea păcatelor grave și penitența se făceau public, iar disciplina penitențială era strictă: cei aflați în pocăință erau despărțiți de ceilalți credincioși și nu aveau dreptul de a participa la Liturghia credincioșilor sau de a se împărtăși. Din cauza problemelor pe care le genera mărturisirea publică, Biserica a păstrat în timp forma actuală, mărturisirea individuală și tainică.

     În viața credincioșilor de astăzi, spovedania este strâns legată de împărtășire. De regulă, împărtășirea nu se face fără spovedanie, iar majoritatea credincioșilor se mărturisesc tocmai în vederea apropierii de Sfintele Taine.Pregătirea pentru Taina Spovedaniei este esențială pentru ca mărturisirea să fie primită cu vrednicie și pentru ca lucrarea harului să rodească în sufletul credinciosului.     

Rugăciunile dinainte de spovedanie

     Credinciosul este chemat să se roage pentru luminarea minții, pentru puterea de a-și recunoaște păcatele și pentru darul pocăinței adevărate. Rugăciunile înainte de spovedanie ajută la liniștirea inimii și la intrarea în duh de smerenie.

Postul

     Tradiția Bisericii recomandă un timp de pregătire prin post, pentru a întări voința și a curăți trupul și sufletul. Se obișnuiește postirea cel puțin 3 zile înainte de spovedanie, ca expresie a respectului și dragostei cu care credinciosul se apropie de Taină. Postul trebuie să fie deopotrivă alimentar, dar mai ales, duhovnicesc: abținere de la gânduri, cuvinte și fapte care tulbură pacea sufletului. 

Cercetarea de sine

     Înainte de a merge la părintele duhovnic, este bine ca fiecare să-și examineze conștiința, să-și amintească păcatele și să le așeze în fața lui Dumnezeu cu sinceritate și fără justificări.